Tehnopolis

10 oct. Tehnopolis

Tehnopolis sau capitularea culturii în fața tehnologiei este o carte semnată de Neil Postman. Publicată în 1992 când internetul era abia la început, calculatoarele erau cu intel 386, operate cu MS-Dos, ascultam muzica la casetofoane, iar gps încă nu exista, se dovedește a fi un mare semnal de alarmă pentru omenire, chiar de atunci.

Acum, la peste 30 ani distanță, majoritatea temerilor sale se adeveresc și încă suntem abia la începutul dezvoltării tehnologice bazată pe automatizare și inteligență artificială.

Fiecare salt în civilizația de pe Terra s-a făcut sub controlul strict al omului, ba chiar spre binele său. Unelte, tehnici și mijloace de trai și de producție sunt dezvoltate spre bunăstarea omului și cu scopul susținerii stării sale de bine.

Apariția momentului digital în evoluția tehnologică induce o cu totul nouă stare pentru om și anume: Omul devine o unealtă a propriilor sale unelte. Și asta transformă din temelii sensul existenței omului.

Tehnopolis este o carte semnal și document deopotrivă pe care merită să o citești pentru că îți facilitează imaginarea unui viitor în care majoritatea noastră va avea această dilemă a sensului într-o lume artificială.

Neil Postman este departe de a fi antitehnologie, ba chiar identifică, în valurile tehnologice precedente, pe langă impactul negativ asupra oamenilor și familiilor, o mulțime de beneficii conținute de fiecare dezvoltare majoră a tehnologiei.

Prin tehnopolis (un nume care aduce la un loc filosofia greacă cu cele mai noi dezvoltări tehnologice), un fel de lume tehnologică în care oamenii sunt forțați să trăiască, se relevă o lume care se îndepărtează de om și își caută propria existență, independent de cea a omului, ba chiar în dauna sau cu subordonarea omului.

Tehnopolisul este o teocrație totalitară.