21 apr. Mitul (prostia) leadershipului
Conversatiile din ultimii ani tind spre monologuri sau certuri. Fiecare vorbeste in dreptul sau, isi exprima parerea lui si apoi incearca sa te convinga ca este buna si adevarata. Fiecare are adevarul sau.
Ce te faci insa, cand mai toata lumea, indemnata de presa de partid, este manipulata sa creada ca o singura persoana (fie ea presedintele trump sau prezident dean, fie bibi sau altcineva, contemporan) poate fi responsabila pentru ce sa intampla “sub comanda sa”.
Cand zic toata lumea, eu ma refer in special la acele persoane care se considera educate, culte si cunoscatoare intr-ale vietii, societatii si politicii.
Mai oameni buni, cum naiba puteti crede ca o (una) singura persoana taie si spanzura dupa bunul plac? Cum puteti accepta ca un om poate fi ubicuu ?
Daca asta ar fi realitatea, atunci nu am mai avea nevoie de nimeni si de nimic. Practic, omul ala ar face totul si ar avea totul. Si stiu ca se intampla asa ceva, dar mai pe la optplusunu Berceni.
Si daca credeti ca aceasta mentalitate se intampla doar in zona politica, mai ganditi-va.
De nenumarate ori am intalnit oameni si povesti despre sefi autocratici, chiar despotici. Si oameni care se plang de ei si… cam atat. Doar se plang. Sub aparenta constrangere financiara (am nevoie de un loc de munca) care va deveni din ce in ce mai presanta, multi oameni accepta.
Si uite asa, renuntand la noi si puterea din noi, devenim sclavi care intretin un mit, cel al leaderului providential. Daca am cunoaste ce este in spatele succesului din fata reflectoarelor si daca am accepta acest adevar, poate ca am putea fi un pic mai bine.
Pana atunci, suntem aici si facem parte din aceasta societate. Mai mult, participam la circ atat ca spectatori cat si ca actori. Cum sa credem ca cineva, oricine, ne poate manipula in asa hal ?
No Comments